Deftonizare generală, part 3

Fugit, pupă Sergiu, pupat Sergiu, discutat puţin despre festivalul din Ungaria la care-au fost, şi făcut poză, normal. :))


He gave me THE LOOK. Privirea specifică lui Sergiu… the teddy bear (şi zilele astea m-am convins încă o dată că aşa este şi HotSauce a avut dreptate from the very beginning). Am rămas pe lângă Ştefana, Sergiu şi clujenii, între timp au început să cânte…

SUBSCRIBE (Ungaria)


Băieţii nu stăteam nicio clipă-n loc, aşa că multe poze cu ei mi-au ieşit mişcate. Nişte tipi drăguţei, cu rasta până la / până sub fund… Sergiu a spus că e cea mai tare formaţie din deschidere şi nu s-a înşelat deloc. Au ruperi de ritm gen System Of A Down şi sună absolut extraordinar. Când l-am văzut şi pe Sergiu că sare şi se-agită, mi-am spus că e clar. :) Mă bucur c-am avut ocazia să-i văd, mai ales la show-ul care l-au prezentat, mai ales basistul ce era mereu pe jos. :) Way to go !

între timp eu pozam hanorace…


… şi cerul…


… şi scena.

COMA


Sinceră să fiu, nu credeam nici pe departe că trupa lui Hefe ar putea suna chiar atât de bine. Cred că mă aşteptam să fie linkinparkistă, dar nu e. Sună ok, dar atât. Ar trebui să ascult mai mult ca să-mi formez o părere, dar n-am de unde. :) Aştept FânFest pentru aia. :D Anyway, după concertul lor, l-am zărit pe Hefe undeva pe margine şi normal, Roxa style, fuga cu aparatu’. Ştefana se uita după mine tare mirată, semn că într-adevăr n-am mulţi neuroni rămaşi întregi la etajele superioare. Când am ajuns acolo, Hefe tocmai se retrăgea în arene, dar… “HEEEEFEEEEE!!” did the job. :)) I-am mimat “poză” pe buze şi s-a-ntors, tare vesel.



Mda, şi el a luat primul om pe care l-a găsit de după gât. :)) Păcat c-am mişcat-o. Poza, măi.

POINT BLANK (Macedonia)

N-am fost prea atentă la ei, pentru că am luat-o pe Ştefana să ne plimbăm prin arene, dar mi s-a părut că seamănă mult cu Deftones. Şi se potriveau bine în deschidere. De undeva din cel mai îndepărtat şi înalt punct al arenelor, puteam vedea tot. Şi l-am văzut pe Nick cu urâta, îmbrâncindu-se ca doi copii de grădiniţă, iar Nick până la urmă a turnat berea pe ea. :))) He was so wasted. Râdeam cu Ştefana ca două nebune. :)) Nick a plecat să cumpere bere undeva mai încolo, iar noi, după el. Când se întorcea cu două pahare mari de Golden Brau (unul pentru el, altul pentru urâtă) şi m-a văzut, Nick mi-a dat mie un pahar, am pus de-un cheers şi a rămas cu noi. :))))) Aşa, deci per total, 3 beri cinste pe ziua aceea, de la oameni pe care-i vedeam pentru prima oară-n viaţa mea. :)) Nu am cheltuit niciun ban la Bucureşti, şi ăsta da bilanţ. :) Mai târziu, tot la Point Blank, Nick era prin pogo. :)))) Atunci l-am văzut ultima oară.

D E F T O N E S


Mi s-a descărcat aparatul la vreo 3 poze nereuşite şi mişcate după ce-a intrat Chino pe scenă (noroc cu Metalhead), moment în care era să leşin. Nu-mi venea să cred. Nici acum nu-mi prea vine. L-am văzut pe Chino ! OMG. Vorba statusului: “I allow you to touch me for I’m the one who has seen Chino Moreno of Deftones”. :) E al doilea om care mă inspiră, după Maynard de la Tool care e THE ONE. :) Oricum, au cântat superb, în jur de 20 de piese, zic eu. Eram pierdută în spaţiu, mai aveam puţin şi izbucneam în plâns de fericire. Părea ireal să-i văd live. A doua melodie a fost “My Own Summer (Shove It)” şi pogo mai mare decât cel de-atunci, întins pe întreaga suprafaţă a arenelor, n-am văzut în viaţa mea. Eram şi eu în pogo, normal, urlând cât mă ţineau plămânii: “shove it, shove it, SHOVE IT!!!” Damage: două cucuie pe partea dreaptă a capului, obrazul umflat, mâna dreaptă vânătă, buza de sus – vânătaie. Ah, şi ghiozanul îmi era deschis, dar noroc cu o tipă care mi-a atras atenţia. :)) IT FELT SO GOOD !! Getting hurt on Deftones was worth it. :) La “Bored” iar eram wee wee, să nu mai zic de “Be Quiet And Drive”, “7 Words”, “Birthmark”, “Engine no. 9”, “Feiticeira” sau “Change”. Când a început “Hexagram” m-au trecut toţi fiorii. Eram, cu siguranţă, în ceva univers îndepărtat. Când au început să răsune “worship, play, PLAY!!” m-am trezit la realitate şi făceam la fel. :) La “Passenger”, care e un featuring cu my idol Maynard of Tool, mi-a dat şi o lacrimă, but shhhhht, don’t tell anyone. Makes me feel emo. :) Heh, un bucureştean tare drăguţ a venit, m-a îmbrăţişat şi mă ţinea de mână. Inutil să spun că s-a terminat într-un sărut sălbatico-animalicesc. Habar n-am cum îl cheamă, nici nu mă interesează, nu-s fana one night kissingurilor, dar pe moment a prins bine. =))

După ce s-a terminat, eram ca şi drogată. High. Deftones high. Nu se prea putea discuta cu mine. În aceeaşi noapte am pornit înapoi, iar la 5:30 AM eram acasă. La sfârşit, am primit şi un afiş enorm cu evenimentul, de la Frankie (thank you so much, dude!), care îl voi lipi pe uşă. Şi tot pe drum am venit cu încă un tip din Bistriţa, mare organizator prin oraşul lui, plus Roşia Montana this year, care mi-a povestit întreaga istorioară a Roşiei, încă de pe vremea dacilor şi romanilor. ;)

Partea proastă, ca să se bucure Elena ( kiddin’, tuh :) ), ce-a spus că a fost o zi prea perfectă, e că am pierdut insigna cu Guerrillas ce-am primit-o cadou de la Sergiu, în pogo. :(( Era pusă pe ghiozdan. Note to self : leave small objects you care about home next time. Mi-e tare ciudă. Nu că nu mi-aş putea lua alta, dar… era de la Sergiu. :(

Anyway, per total : cel mai tare concert la care-am fost până acum. Şi n-am fost la puţine, trust me. Doar cei ce i-au văzut live ştiu ce-nseamnă Deftones la adevărata lor valoare. Chino are vocea absolut identică, la fel ca şi pe albume. Instrumentaţia e perfectă. Şi îi iubesc. They’re like gods to me.

shove it
shove it

SHOVE IIIIT !!!

7 thoughts on “Deftonizare generală, part 3

  1. I love your blog. sau mai exact ce ai scris despre Deftones ca restul n-am apucat sa citesc. M-am intors in fiecare zi sa citesc. E epic. Si da nici mie nu-mi vine a crede inca. Thanx ca ai share experienta. Chiar daca am fost acolo nu ma pot opri sa nu citesc ce au simtit si altii. A fost bestial. :) Cheers.

  2. Ago, what the fuck are you waiting for ? :D Pe messenger sunt. Almost all night long. :)

    Mihai… OMG. Multumesc mult ! Inseamna mult, venind de la tine. Sincer.

    Rhea… nici nu stiu daca esti un el sau o ea. :) Multumesc oricum. Da, a fost bestial. Inca nu-mi pot scoate din cap evenimentul. It`s like… in my blood or something. Incredibil. :) Sper sa ne revenim.

  3. Wow, asta da zi de nastere! Dudette, you have a fuckin’ sweet life!!! Ce ma bucur ca te distrezi si ca profiti de orice sansa. Ah… 8-> makes me daydream… >:D<

  4. Pingback: Deftones. Bucureşti. 2011. După cinci ani… | Fascination Street

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *