Fascination Street

It always begins at ground zero.

«
»

Iarăşi plec…

July 14th, 2006 at 12:43am
E ora 2, aproape, eu mai trebuie să-mi spăl un tricou şi să-mi fac bagajul pe mâine. Dar, în loc de asta…


… şi de la ora aceea s-au făcut 15 private. Bine că-n alte seri toată lumea tace…

Să nu mai vorbesc despre micile discuţii cu Vlad…

Vlad: da’ bani de tren cred ca o sa ai…
Vlad: sau nici pe aia nu i-ai luat in vedere
Roxa: sa stii ca nu i-am prea luat..
Vlad: ahahhahahahaa

***

Vlad: stii ce mi-am luat pana acuma?
Vlad: un biskrem si 2 pachete de gume
Vlad: care ii mai varza la cumparaturi?
Vlad:
Roxa: stai ma c-am intrat in criza de raso-tusit din cauza ta

***

Roxa: da` ceapa este precis.
Roxa:
Roxa: inca verde.
Vlad:
Vlad: sa vezi duminica cum o sa mancam ceapa aia
Roxa: ce vorbesti ?
Roxa: duminica o sa pastem trifoi.
Roxa:
Vlad:

Vlad: da lasa ca vine sambata diana cu mancare
Roxa: da da
Roxa: las` ca-i bine ca vine Calin
Roxa: sa aiba cine gati.
Roxa:
Vlad: oio
Vlad: ala din trifoi itzi face salata de beuf
Roxa: lol
Roxa: il iau de barbat !
Vlad: eu vroiam sa-l iau de barbat
Vlad: eu l-am vazut primul
Vlad: ala-i bun la toate
Roxa: ce dai sa ti-l las tie ?
Roxa:
Vlad: daca eram gay acuma ma dadeam la el
Vlad: ok gata ca acuma chiar vorbesc ca un homosexual
Roxa: ‘daca’ erai ?
Roxa: se pare ca nu-ti mai amintesti ce-ai zis de Tokyo Hotel.
Vlad:
Vlad: mda…
Vlad: omg I am gay….
Vlad:
Roxa: there, there, poate esti doar confuz

Cenţi nu mai am aproape deloc, eventual vor ţine pentru un mic dialog prin sms-uri (my favourite!). Sper să-mi rămână căsuţa în picioare. epoH cică va cumpăra mâine vodcă. Oh no, that brings back memories. Singura beţie zdravănă a pornit de la vodcă şi tip-tap, jocul cu mâinile încrucişate pe masă, sensul bătutului şi atenţia sporită. Cred c-am să am o soartă asemănătoare la munte, la câte ore nedormite am la bord, nu atât din cauza cititului, dar din cauza tusei care ieri m-a chinuit până la 8 AM…

Mă simt extrem de obosită, fără vlagă şi chef. Sper să-mi treacă în curând. OMG. Am uitat s-o-ntreb pe Iulia unde e cheia de la casă. I’m so braindead.

Cât despre my inner side… sunt într-o amorţeală continuă. Cred că e singura parte care-mi place la extenuarea aceasta ce mi-o produc de una singură: ajung să ameliorez şi să transform în nimic orice gând sau sentiment. Paradoxal, de asta mi-e cel mai frică în viaţă, să ajung să nu mai simt, să devin rece şi implacabilă. Să nu mai fie nimic “to make me tick”.

Heh, plec la munte, who the fuck cares ?

Posted in an all to ordinary story
RSS 2.0 | Trackback | Comment

4 Responses to “Iarăşi plec…”

  1. July 14th, 2006 at 1:58 am
    boyarul

    Eee… ai numai 8 private. including myself. Drum bun!

  2. July 14th, 2006 at 3:39 pm
    pati

    have fun happy

  3. July 16th, 2006 at 12:05 am
    mystique

    Woot. I see a donkey on your taskbar.

    btw, I know you’ll have a great time! happy

  4. July 17th, 2006 at 7:15 pm
    Roxa Trutza

    Boyarul, numai ? Pentru mine e foarte mult. happy

    Pati, I did, thanks. happy

    Mystique, ala e eMule, programul cu care downloadez eu filme si muzica. Si da, ai stiut bine. happy

Leave a Reply

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>