Fascination Street

The most ridiculous fear in life is the fear of being ridiculous

Nocturn taciturn

S-a dat startul unei alte numărători inverse. Toată viaţa mea e o numărătoare inversă. Şi încep să cred că-mi stă bine cu brevetu’ pus în frunte, ca în poza de la profil. Mă scarpin în freză în toate direcţiile şi pe toate cărările, da’ nu-mi dau seama de ce atunci când sunt online pe messenger, […]

Read the rest of Nocturn taciturn

Crimă şi pedeapsă

Cum ziceam, luna asta mi-am mutilat creierii cu acest roman al lui Dostoievski despre care o să scriu în continuare. Nu-mi pare rău deloc şi nici măcar n-am fost sceptică în privinţa lui, ştiam că are să-mi placă. Totuşi, starea indusă de carte este de sufocare continuă, abia suportabilă. N-am mai păţit aşa ceva demult. […]

Read the rest of Crimă şi pedeapsă

Bregovic – a gypsy tale (part III)

Scuzaţi întârzierea, mi-am muncit minţile cu un Dostoievski vreo câteva zile. Dar desprea asta în alt post. So… epilog. În tren am scăpat fără amendă datorită unor priviri de puss-in-boots, cu ochi mari şi sinceri. Am plătit exact cât ar fi trebuit în mod normal, cu tot cu reducere. Ultima reducere din viaţa de elev. […]

Read the rest of Bregovic – a gypsy tale (part III)

3 AM

Sunt nebună ? Retorică de 3 dimineaţa…

Read the rest of 3 AM

Bregovic – a gypsy tale (part II)

Şi cum mergeam aşa nonşalant, am observat că mi-am pătat blugii. Rewind… mda, shaorma + râs + scuturat = no no. Două pete gigantice pe genunchiul drept. Noroc cu ţâşnitoarele alea imense din Piaţa Mare, după a căror utilizare aveam: două pete gigantice pe genunchiul drept, tricoul stropit şi adidaşii uzi. Eh, minte de Roxa. […]

Read the rest of Bregovic – a gypsy tale (part II)

Bregovic – a gypsy tale (part I)

*chiar dacă viaţa-i fără sens, iar eu sunt atât fără sens, cât şi fără vlagă…* Poate vă-ntrebaţi ce legătură are Bregovic, care e un compozitor sârbo-croat, cu “a gypsy tale” din titlul meu. Are, şi nu mă refer doar la unele melodii inspirate din muzica ţigănească. Tot ce mi s-a întâmplat în 2-3 august e […]

Read the rest of Bregovic – a gypsy tale (part I)

Viaţa e fără sens. A mea… cu atât mai mult.

Read the rest of

Văru’ mare strikes back

Văru’ meu cel mare e o figură. Eu am avut bac, el capacitate, aşa că nu ne-am mai văzut de atunci. Ne-am întâlnit ieri (că-i aproape 2) la nunta unui alt văr. Şi, exact ca atunci, m-a învăţat o poezie. &#41 N-a mai fost spusă pe un ton blazat, ci chiar s-a scremut un pic […]

Read the rest of Văru’ mare strikes back

Asfaltu-i tare

Am venit şi de la Bucureşti. Doar vreo două drumuri (inutile?), un total de vreo trei zile (din care două jumate nedormite) şi multă oboseală. In bullets: Apartamentul cel nou al lui Jen o să arate foarte bine cândva. Deocamdată e cam pustiu. Şi pustietatea face şi nu face bine la somn. Moarte vecinei de […]

Read the rest of Asfaltu-i tare