Văru’ mare strikes back

Văru’ meu cel mare e o figură. Eu am avut bac, el capacitate, aşa că nu ne-am mai văzut de atunci. Ne-am întâlnit ieri (că-i aproape 2) la nunta unui alt văr. Şi, exact ca atunci, m-a învăţat o poezie. :)))) N-a mai fost spusă pe un ton blazat, ci chiar s-a scremut un pic până şi-a amintit-o. I-au trebuit vreo 5 minute de concentrare pe o muzică dată înfiorător de tare. Efectul, însă, a fost la fel de devastator. :D Cică poezie despre bătrâneţe…

I cannot see
I cannot pee
I cannot chew
I cannot screw
OMG, what can I do ?
My memory shrinks
My hearing stinks
No sense of smell
I look like hell
My mood is bad
Can you tell ?
My body’s drooping
Have trouble pooping
The golden years have come at last
The golden years can kiss my ass.

=)) Goddamn kid. Gotta love him. Că doar e văr-mio. :)) Oare după încă trei întâlniri cu el o să pot inaugura un label “cousin’s poetry” ? :)))

4 thoughts on “Văru’ mare strikes back

Leave a Reply

Your email address will not be published.