Rated: ***** (and R for violent language)
Aşadar… îmi calc în picioare demnitatea şi…
1. The Cure – Fascination Street. Piesa perfectă. Piesa cu numărul de semnificaţii echivalent cu cel de ascultători. Piesa care pentru mine înseamnă libertate supremă. Ah, şi o linie de bass înnebunitoare. Cut the conversation, just open your mouth. 
2. DJ Shadow – Midnight In A Perfect World. Insight, foresight, more sight / The clock on the wall is a quarter past midnight a răsunat de sute de ori în maşină, noaptea, încă de pe vremea când mă plimba HotSauce pentru că eu nu aveam carnet. E una din cele mai dreamy şi relaxante piese trip hop, o bijuterie a genului. N-aş putea pleca la un night ride fără ea.
3. Alice In Chains – Sludge Factory (în varianta acustică, cea electrică nu-mi place deloc pe voce). O altă răsturnare de situaţie, cotitura spre grunge, care mi-a intrat în sânge şi mi s-a tatuat permanent pe piele. Life’s breaking points. Mi-a impus un nou mod de a privi lumea şi un alt mod de a-mi trăi viaţa. Cel grunge-istic mizantrop miserupist, ceea ce trăit e mult mai frumos decât descris în nişte cuvinte superficiale, la prima vedere. Versuri despre droguri şi moarte, dar am rămas cu două care mă bântuie mereu: Discolored skin gives you away şi Your weapon is guilt.
4. Rage Against The Machine – Killing In The Name. Arhicunoscuta. Şi de fapt tot albumul ăla care musteşte de talent şi care mi-a schimbat radical viaţa, mie şi oricărui rocker fără freză emo sau tricou cu Tokyo Hotel pe care-l întrebi aleator pe stradă. FUCK YOU I WON’T DO WHAT YOU TELL ME !
Leapşa merge mai departe la Mystique, Red şi la morbo, dacă vrea. 
Chinuiţi-vă şi înjuraţi-mă ! 
Mwahahaha ! *evil laughter*
Aoleoo, ce facusi, mademoisellee
.
Greu de tot.
(pe.se: try not to call me mystique anymore, i’m trying to forget that part ever existed
. .. Kiddin’.. or? 
)
O sa-ncerc.