Fir-ar
Şi cum seminarul de psihologie mi-a dat un ghiont sănătos, memoriei mele i s-a dat refresh şi mi-am adus aminte că am un temperament coleric. Melancolicul ar plânge de necaz, flegmaticul ar chibzui îndelungat la întreaga situaţie, sangvinicul s-ar amuza copios. Eu ? Potrivit materiei, aş proiecta persoana în etate cu capu-n parbriz. În realitate am ridicat o sprânceană şi-am mârâit indesluşibil.
În altă dezordine de idei, mă-nervează că nu mai pot gândi pe termen lung, în perspectivă. Deci n-am Roşia Montană, n-am Muse, n-am cărţi – pe blog. N-am citit (cât trebuie), n-am uitat (tot) – irl. Dar am două găuri în plus în urechea dreaptă. 
Rewind… all ya grandmothaz out there, just… watch yo’ backs at 7 o’clock in the bloody morning, there’z a loose Rox comin’ to get y’all !
