Fascination Street

The most ridiculous fear in life is the fear of being ridiculous

Un pic despre cum e să fii “celălalt”

În meniul de azi, dragoste şi relaţii. You know… universu’ ăla aparent prielnic care, nu zic nu, potenţează calitativ existenţa, da’ o şi complică al dracului de mult. Tocmai atunci când credeai c-ai scăpat. Când eşti liniştit şi resemnat în universul tău searbăd, molcom şi insipid. Tocmai atunci te loveşte. Cu atât mai rău cu […]

Read the rest of Un pic despre cum e să fii “celălalt”

What to do with 100 lionz

Să-i ‘strici’ toţi pe cărţi, evident. Asta pentru c-am tot plecat şi ajuns pe-ntuneric acasă şi n-am avut cum să mă laud. :)) Întâi am cumpărat teh hardcore ones de sus, dar apoi m-am întors după sensibilităţuri, de l-am confuzat de tot pe nenea care vindea, care era maghiar şi cu care-am comunicat doar în […]

Read the rest of What to do with 100 lionz

Urban legend: the bald patch

Cum abordezi un student la litere ? “Salut, spune-mi despre A !” Asta o ştie deja tăt poporu’. Însă până să-l abordezi, tre’ să-l identifici. Cum identifici un student la litere ? Coboram azi dealu’ faculţii cu Ale şi discutam despre cât de uşor recognoscibili suntem noi, eştia obligaţi să cetim cu toptanu’: de la […]

Read the rest of Urban legend: the bald patch

Sfară-n ţară: cheap bookie expo !

Nu poci să-mi dau seama unie naiba mi-i căpăţâna zilele astea de n-am anunţat mai repede, da’ fie şi cu întârziere: lume, lume, mare expoziţie de carte străină la noi la facultă ! Udemeriştii de la Bookstation vin cu desaga după ei din Ungaria şi stau de luni ‘neaţa şi până marţi sara la noi, […]

Read the rest of Sfară-n ţară: cheap bookie expo !

Am început practica pedagogică, da real shite…

… şi nu’sh ce naiba o lucrat Diana, colega de fuckulte, că io cu ea şi buburuzele am fost repartizate hăpt la fosta mea generală căreia nu i-am mai călcat pragu’ de – cât ?! – 6-7 ani. Între timp, generala asta a me’ s-o mai unit cu una de lângă şi împreună formează un […]

Read the rest of Am început practica pedagogică, da real shite…

Top 3 coşmaruri (?) din ultima vreme

3. Ăsta-i fresh, din după-masa asta, când, ajungând frântă acasă, m-am prăbuşit în aşternuturi pe jumătate moartă. Cum naiba reuşeam acum câteva luni să rezist zile-n şir cu trei ore dormite pe noapte, nu-mi dau seama… (Sorry dude, I didn’t make it to the gig, I suck like a brat on a lolly :(). Dej […]

Read the rest of Top 3 coşmaruri (?) din ultima vreme

Noi, ca fraierii, am început deja din 28

Facultea. Că de ea vorbesc. Asta nu înseamnă, totuşi, că zilele astea nu mai zburdăm ca mieluşeii blânzi şi fericiţi care n-au nici cea mai vagă idee că urmează să fie duşi la abator, plimbându-ne prin soare fără griji şi anticipând vremurile în care va începe stresu’ şi cele 10+ ore pe zi de stat […]

Read the rest of Noi, ca fraierii, am început deja din 28