Elevii care-o picat bacalaureatul din 2011

Io ştiu că-i tragic, dar să mai şi râdem, zic.

Face-se că la cea mai recentă expediţie în Murăş, dragu’ meu Murăş, home sweet home, am descoperit într-o singură noapte trei elevi care, în ziua de azi, cu siguranţă n-ar fi trecut “examenul de maturitate” (de ce-i zice toată lumea aşa, nu-nţeleg, că aia-i fix pix pe lângă ce urmează). Unu-s io.

Elevul care-o picat bacu’ la engleză

Eram în Office cu Fişioru’ şi Runia, pe vremea când bruneta cea mai reuşită încă nu plecase-n Franţia dorindu-şi să nu se mai întoarcă veci. Noah, şi dacă e luni, e karaoke. Am observat surprinşi că o băgat ăştia şi alte piese de cântat, ceea ce îi de-apreciat. Printre melodiile noi era şi aia cu iz rustic şi sexualitate indecisă, de la Shania Twain. Dar cum tăte piesele ei îs aşa, tre’ să pun şi linku’. Tocmai înainte de asta, pe lângă microfon s-o strâns o gaşcă mare de beutori de alcoale, puşi pe distracţie. Mnoah, şi tocmai când Shania noastră zicea lasciv, în introul piesei, “Let’s go girls!… C’mon!”, unu’ dintre party animalele de la masa aia echivalează prompt expresia în ardeleneşte, urlând: “NOAH ZÎ-LE!”. =))

Elevul care-o picat bacu’ la istorie

Da’ ce credeţi, că noi stăteam pe uscat? Păi atâta am râs la faza povestită anterior, că am început să plângem cu lacrimi de elev picat la bac. Nu ne mai opream! Şi-am râs şi plâns în fumul ăla (care făcea ceaţa tomnatică din Londra să se-ascundă văicărindu-se într-un canal) de ni s-o inundat paharele, şi culmea! – lacrimile de râs au gust surprinzător de asemănător cu whisky şi Cola. Dacă nu mă credeţi, încercaţi. :)) Şi-aşa, bahici şi turmentaţi, ne-am pus pe taclale serioase:

– Şi aşa o fost răscoala de la Bobâlna, zice fericit moldoveanu’.
– Ce răscoala de la Bobâlna? BOBÂLNA? Io ştiam ceva de fetele de la Căpâlna! a grăit blonda care este, adică io…

Dejda. Se pare că circumvoluţiunile mele care se ocupă cu istoria se netezesc cu Jim Beam… seriously, habar n-aveam despre ce vorbeam, da’ măcar am repetat schema cu râsu-plânsu’, de ni s-o umplut iar, pe nesimţite, paharele. :))

Elevul care-o picat bacu’ la matematică şi economie, da’ o luat 10 la logică…

Râs bine, băut bine, da’ ca să sculat mort tre’ să şi mâncat bine. Aşa c-am pornit tustri în jos pe Bolyai, la shaormerie, unde nu ne-o mai întâmpinat turcu’ ce saliva după minie şi Runia, ci un rahitic cu lanţ de nicovală la gât. Gurile noastre cereau doo shaorme mari şi una mică, în valoare totală de 33 de lei. I-am întins palidului 50 de lei şi zici că l-am înjurat. Se codeşte, se buzunăreşte, se vaită, se mâţâie şi ne zice că n-are să dea rest. Mnoah, şi-amu’ zici mă, leşinatule, când îs cu juma’ lipia-ndesată-n gură? Uaai, fir-ai tu să fii! De ştiam meream la grec. Şi-o stors Fişioru’ buzunarele de trei lei, sperând să remedieze situaţiunea… Da’ vezi să nu. Shaormaru’ vlăguit se-mpotmoleşte-n cifre şi, după îndelungi deliberări mintale, ajunge la concluzia că nici aşa n-are să ne dea restu’ ala nenorocit.

Noroc că ardelenii-s calmi prin definiţie, iar moldovenii-s pre’ îndrăgostiţi de ardelence să facă notă discordantă. Numa’ bine-o picat în încăpere nişte unguri frumoşi foc, care-o venit să-mbuce şi ei ceva. Moleşitului i se luminează privirea, faţa şi existenţa: le cere să schimbe cei 50 de lei! Ăştia, unguri da’ altfel omini cumsecade (=))), îi dau ăstuia 5 de 10 lei, da’ apoi îl întreabă dacă lor are să le dea înapoi rest sau diferenţă, dacă-şi iau de-ale gurii. În momentu’ ăla, pentru pipernicit totu’ s-o terminat. O venit un nor şi-o-nceput să-i tune şi să-i plouă deasupra capului. Nu mai ştia ce să facă. Se uita la bani şi numerele i s-o transformat în hieroglife în faţa ochilor. Noi stăteam în expectativă. Presiunea era atât de mare, încât până şi mintea-l durea – dovadă că o-nceput să se ţină cu mâinile de cap şi să se legene pe picioare. Tânărul nostru şaormist o făcut buffer overflow. Calculele matematice l-o redus la absurd, l-o nimicit, l-o neantizat…

Da’ o înviat ca Phoenix, căci dând dezaprobator din cap, ne-a informat cine-i de vină, de fapt, pentru tot:

– Şefu-i prost! o grăit acest Gauss postmodern, trecând apoi la împachetat şaorma, fără nicio explicaţie-n plus, de era să-mi dea ceapa pe nas.

Am rămas perplecşi, schimbând priviri ghiduşe şi râzând pe-nfundate de bietu’ şaormist pe care l-am nenorocit cu blestemata noastră de bancnotă de 50 de lei… Dar astăzi, după mai puţin de o lună de la eveniment, l-am înţeles. Funeriu-i prost! Androneasca-i prost! Burebista-i prost. :))

(povestea asta îi mult mai fain povestită aici, de n-aţi citit deja).

6 thoughts on “Elevii care-o picat bacalaureatul din 2011

  1. Când am ajuns la “da’ o luat 10 la logică” m-am speriat…ori eşti super norocoasă să întâlneşti de două ori acelaşi tip de persoană, ori am început eu să o iau razna şi să citesc în viitor. Noroc cu explicaţia din paranteză.
    Important e că au picat, să le vină mintea la cap…toţi sunt convinşi că au facut mai mult decât au luat. De aia…vreau mărire de salariuuu!

  2. Runie, bine-nţeles! Observ că devine salut, semn de punctuaţie, alea… :))

    Claus =)) Îmi place despre logica ta. Ţi-aş da nota 11 (pe lângă mărirea de salariu, evident). :)) Da’ nu ştiu ce-ai înţeles tu din post, că a fost cam pe lângă tot ce ţine de bac. :D

  3. Na’, din post n-am înteles tot-tot, poate dacă il mai postezi odată…:) Salutări la toată gaşca prezentă frecvent în sub-posturile tale şi ţie o săptămână tumultoasă.

  4. Pingback: Umbrela neagră, umbrela roşie | Fascination Street

Leave a Reply

Your email address will not be published.