Fascination Street

The most ridiculous fear in life is the fear of being ridiculous

Dulcele grai moldovenesc

Dialogul surzilor. Cam aşa s-ar putea defini anumite crâmpeie din conversaţiile mele zilnice cu Fişioru’, de parcă Ardealul şi Moldova ar fi galaxii diferite, nicidecum părţi ale aceluiaşi tot unitar, mândra şi minunata Românie. Fişioru’ e un tip energic, mare iubitor de natură, de la obiceiuri culinare până la ilustrarea perfectă a zicalei “codru-i frate […]

Read the rest of Dulcele grai moldovenesc

Surpriza

Marţi, Fişioru’ nu are cursuri. Fiind liber, iaca ce s-o gândit dragu’ de el astăzi: – Rox, pe seară, când te-ntorci, o să-ţi fac o surpriză! – Ioi, ce faaain! jubilez eu. Cumva, am impresia că discuţia pluteşte în derivă. Parcă-parcă fiecare dintre noi ar mai avea ceva de spus. – O să fie o […]

Read the rest of Surpriza

Pa, Huidu

Gata, e oficial, Huidu s-a retras din viaţa publică. Ca să nu vă mai chinuiţi să intraţi la el pe blog, că oricum nu vi se încarcă din cauză că-i plin serveru’ de dă pe-afară, iată mesajul: “Am trait în ultimul an încercări ale vietii pe care nu le doresc nimănui. Mă doare sufletul… Am […]

Read the rest of Pa, Huidu

Ashes to ashes, şold la şold

Tot din seria “colegii mei e dăjtepţi”, joia trecută, la închiderea revistei, când totul se făcea într-o grabă şi-o panică de nedescris, m-apuc de editat un text despre ceva trupă care-o ajuns pentru prima dată-n ţărişoara noastră. Totul decurge normal, e genul de interviu standard, specific relaţiei solist-trupă-celebră – jurnalist, cu întrebări de genul “cum […]

Read the rest of Ashes to ashes, şold la şold

Playlist de toamnă

Toamna aprinde simţurile din simplul motiv că vara, la 500 de grade, numai de-un suflet pe jar nu mai avem nevoie. Întotdeauna mi s-o părut că vara e mai uşor să scapi de o iubire. Sau de orice alt sentiment, for that matter. Canicula e echivalentă cu superficialitatea. În schimb toamna se răcoreşte. Iar apoi […]

Read the rest of Playlist de toamnă

Să nu vă mai aud!

Blogu’ ăsta se apropie cu paşi rapizi de împlinirea celor şapte anişori necesari să-l trimitem la şcoală. Multe personaje s-au perindat prin postările sale de-a lungul vremii, dar numai câteva mai merită pomenite acum. În principiu, cele despre care vorbesc frecvent. Cu alte cuvinte, prekinii mei dragi şi scumpi, mai noi sau mai vechi, alături […]

Read the rest of Să nu vă mai aud!

Azi-noapte am băut

pentru jobul meu de două parale şi timpul pe care mi-l mănâncă inutil; pentru şcoala de care n-am vreme din cauza jobului de două parale; pentru sutele de kilometri care mă despart de casă; pentru oamenii de doo parale de la jobul de doo parale; pentru weekend, să vină mai repede; pentru toate cărţile necitite […]

Read the rest of Azi-noapte am băut

Eu şi Fişioru’ la cumpărături

Zi de salariu. După o săptămână de mâncat numa’ pâine cu zacuscă, io şi Fişioru’ ne repezim înspre rafturi ca vacile nebune scăpate nepriponite. – Ni, Fişi, ciocolata asta nouă! Şi rimelul ăsta la care-i făcea reclamă! Hai la rafturile astea, am văzut noua carte a lui Cărtărescu. Trebuie să cumpărăm şi caşcaval… Ştii că […]

Read the rest of Eu şi Fişioru’ la cumpărături

Pedichiuuurăăăăă!!!…

Luni dimineaţa. Roxa radiantă, neobişnuit de energică şi proaspătă – deh, doar a venit toamna – în faţa geamului, pensându-se. Ca muierile la început de săptămână, deh. Din capătul celălalt al curţii, copchilu’ de şase ani al proprietarei demarează în trombă. Îi place să alerge şi să se joace cât îi curtea de mare şi […]

Read the rest of Pedichiuuurăăăăă!!!…

Ce ne facem şi cu istoria asta…

Clişeul contemporan potrivit căruia în spatele oricărui bărbat puternic se află o femeie este, se ştie, vag aplicabil istoriei vechi mustinde de eroi autentici, luptători dârzi şi conducători neînfricaţi. Atunci, cel mai probabil, în spatele unor bărbaţi puternici stăteau intrigi, minciuni şi eroii mai sus menţionaţi. Pe judecată asta se bazează şi primul volum în […]

Read the rest of Ce ne facem şi cu istoria asta…