Fascination Street

The most ridiculous fear in life is the fear of being ridiculous

O roată, două…

Mi se-ntoarce astăzi Fişioru’ de la facultate, râzând în hohote. De-obicei, când moldoveanu’ meu îi aşe binedispus, doar trei lucruri s-ar fi putut întâmpla: a scăzut euro, deci plătim mai puţin la chirie (chestii de oameni mari, nu-i aşa, Silvia?); a început să se aplice legea cu eutanasirea maidanezilor; a reuşit să umilească pe cineva […]

Read the rest of O roată, două…

Tipuri de hârtie igienică

Cu câteva săptămâni în urmă, circula în blogosferă un soi de leapşă: ce întrebări ţi-ai adresa ţie, celui din viitor, dacă te-ai întâlni întâmplător pe stradă? Am stat să reflectez câteva secunde şi-am ajuns la concluzia că n-aş fi curioasă dacă s-a inventat leacul pentru cancer sau dacă f’un grup de cercetător britanici a descoperit […]

Read the rest of Tipuri de hârtie igienică

Movie night şi-un pic de scrabble cu generaţia Facebook

Ar trebui să facem asta mai des. Nu ştiu de când n-am mai râs ca ieri seară (asta venind de la cineva care râde tot timpul!). Am fost pe la Diana şi Ionuţ (care-i pentru ea ce-i Fişioru’ pentru mine), pentru o clasică noapte de văzut filme: cu popcorn, Milka limited winter edition, cu scorţişoară […]

Read the rest of Movie night şi-un pic de scrabble cu generaţia Facebook

De ce violează profesorii eleve

- Fată, ce înseamnă reticienţă? – De ce? – Păi nu mai ţii minte? Mi-a spus profu’ de mate că de ce-s reticientă la materia lui, fată. Oare ce-a vrut să zică? Vai, fată, nu ştiu ce să fac! – De ce i-ai zis şi tu că matematica nu te ajută în viaţă? Acuma… uite […]

Read the rest of De ce violează profesorii eleve

Tanti Jeni mi-a luat un interviu

Şi încă n-am apucat să mă laud peste tot! Aşa că, dacă v-aţi întrebat ce-am făcut atâta vreme săptămâna asta, să ştiţi c-am gătit pentru Cantina Socială, la propunerea lu’ tanti Jeni. Nu râdeţi, că vă ucid! Ştiiiiu că habar n-am să bucătăresc, aşa că puţin merit să apar pe-un blog culinar alături de zei […]

Read the rest of Tanti Jeni mi-a luat un interviu

Dorel, acum şi în Berceni

După cum bine ştiţi, noi locuim în raza de acţiune a vestitului primar Piedone. Sectorul 4 FTW, cum s-ar zice, bine că nu suntem ai lu’ Vanghelie. Iarna trecută, când ne-am mutat aici, era aproape imposibil să ajungem de la metrou până acasă uscaţi, neînglodaţi sau fără dureri de picioare. Trotuarul era plin de cratere, […]

Read the rest of Dorel, acum şi în Berceni

Îmbătrânim

Mai ales io, că Incolora mintenaş ajunge la midlife crisis şi deja, de-acolo, panta abruptă o ia în jos. (După aceste afirmaţii, mai pup io Dr Pepper la muncă… în altă dimensiune, poate. ) Se pare că amândouă avem o mică problemă cu cifrele. Aseară, Fişioru’ (student serios la Politehnică, bursier şi tăte alea) mi-o […]

Read the rest of Îmbătrânim

Chestii, treburi, socoteli, pisici şi multe filmuleţe

Tocmai ce-am făcut ordine printre pozele şi filmuleţele de pe telefon, aşa că foarte bine că s-o făcut mai frig afară, căci o venit Moş Crăciunul iubitorilor de YouTube. În plus… e vineri, zi de relaş, nu? Să purcedem, dară, cu trei din primul meu concediu ever, făcute acasă la Fişioru’, unde altundeva? Dacă vi […]

Read the rest of Chestii, treburi, socoteli, pisici şi multe filmuleţe

Oricui i s-a întâmplat asta măcar o dată

Şi totuşi, poţi să nu râzi? Zi, poţi? Astă-vară, Fişioru’ o reuşit inegalabila performanţă de a-şi pierde portofelul la metrou. Cu acte, carduri, legitimaţii şi o poză tare faină cu subsemnata. Tot. Noroc că fondurile comune stau la capul “familiei”, adică io. Şi fiindcă, în general, moldoveanu’ nostru îi perfect şi el îi conştient de […]

Read the rest of Oricui i s-a întâmplat asta măcar o dată

Am făcut pe mine!

Metroul este cea mai nouă invenţie pe care-am fost nevoită s-o adopt când m-am mutat în Bucureşti. La noi, la ţară… ştiţi cum e. Dar am venit la Capitală şi noah, o fo’ musai să mă aliniez standardelor. A trebuit să mă obişnuiesc cu veşnica toropeală subterană, scânteile de pe şine, sunetul de incursiune în […]

Read the rest of Am făcut pe mine!