Aaah, am vinit az-noapte acasă, după o decizie-fulger, demnă de ciolanele noastre încă tinere: rucsacu-n spinare şi… la drum! :D Dacă-n Bucureşti e primăvara, aici, în groapa Ardealului, copacii-s albi, ceaţa e la ea acasă, iar vecinu’ de la etaju’ 5 cânta la pian, semn că iarna îşi intră încet, dar sigur, în drepturi.
Păcat că io-s în hanorac de primăvară şi adidaşi. Aşa-i dacă nu ştii dimineaţa, când ieşi pe uşă, în ce pat ajungi să te tolăneşti seara. :)
Şi io-te-aşa, ca să nu-mi mai sincopeze inima de dor citind posturi d-astea, am agiunsu’ de 1 Decembrie, ziua tuturor românilor, fie ei ţigani sau unguri, în Târgu-Mureş. Şi ştiţi ce-mi place cel mai mult? Că dacă patronii români şi-o acordat o zi întru omenire cu pălincă şi alte bunătăţuri, ungurii m-aşteaptă cu uşa larg deschisă, ca-ntotdeauna. Ca să simt şi io că-s… acasă! :D
Pe seară bem în Office, că nu l-am mai onorat demult cu prezenţa.
hat foarte probabil sa ne vedem prin office ca azi altundeva nu pre ai pi unde mere :))
Deci n-ai fost pe-acolo, semn că ai avut pe unde da ture. :D
Mda. Taman când te-ai hotărât tu să ne calci urbea, eu eram pe câmpii… :(
Tare aș fi vrut să te revăd. Și pe Runia.
Next time, maybe…
:( si eu vreau acasa!
hei. Roxă! ci faci mami?? nu mai scrii nimic? ești bine?
ti pup.
Dacă Fișioru e din Făltișeni, apăi asta nu înseamnă că e din Sușeava. Așa cum nici eu dacă-n din Chitila, nu-s din București. Să fie clar!
La mulți ani, Roxă! Ne revedem la anu! cu bine!
vă pupez și pe tine și pe fișior!
La multi ani si multa sanatate sa ai. Fie ca Anul 2012 sa aduca numai fericire, bucurii si bunastare in familie.