Mie-mi place să discut pe messenger. Dacă n-ar fi fost canalu’ ăsta de comunicare, n-aş fi trăit juma’ din lucrurile mişto din viaţa asta. Chiar, mai poţi cunoaşte oameni noi şi altfel în ziua de astăzi? Că io, mnah, nu-s chiar cel mai social animal… Da, ştiu, nu par şi toate ălea, da-n mine se [...]
Read the rest of Prezervativele pe Y! Messenger
Să vorbim despre relaţii, dacă tot ni se întâmplă diverse lucruri din sfera asta. Sunt cu capsa pusă. Mă, nu ştiu cum m-o putut iubi vreodată f’un bărbat. Sincer. I can’t be loved. Nu sunt iubibilă, sau cum pana mea se zice. Sunt recalcitrantă, agasantă, rea, obositoare şi de multe ori cele mai mişto dialoguri [...]
Read the rest of În rest sunt bine
Mi se-ntoarce astăzi Fişioru’ de la facultate, râzând în hohote. De-obicei, când moldoveanu’ meu îi aşe binedispus, doar trei lucruri s-ar fi putut întâmpla: a scăzut euro, deci plătim mai puţin la chirie (chestii de oameni mari, nu-i aşa, Silvia?); a început să se aplice legea cu eutanasirea maidanezilor; a reuşit să umilească pe cineva [...]
Read the rest of O roată, două…
Cu câteva săptămâni în urmă, circula în blogosferă un soi de leapşă: ce întrebări ţi-ai adresa ţie, celui din viitor, dacă te-ai întâlni întâmplător pe stradă? Am stat să reflectez câteva secunde şi-am ajuns la concluzia că n-aş fi curioasă dacă s-a inventat leacul pentru cancer sau dacă f’un grup de cercetător britanici a descoperit [...]
Read the rest of Tipuri de hârtie igienică
Ar trebui să facem asta mai des. Nu ştiu de când n-am mai râs ca ieri seară (asta venind de la cineva care râde tot timpul!). Am fost pe la Diana şi Ionuţ (care-i pentru ea ce-i Fişioru’ pentru mine), pentru o clasică noapte de văzut filme: cu popcorn, Milka limited winter edition, cu scorţişoară [...]
Read the rest of Movie night şi-un pic de scrabble cu generaţia Facebook
După cum bine ştiţi, noi locuim în raza de acţiune a vestitului primar Piedone. Sectorul 4 FTW, cum s-ar zice, bine că nu suntem ai lu’ Vanghelie. Iarna trecută, când ne-am mutat aici, era aproape imposibil să ajungem de la metrou până acasă uscaţi, neînglodaţi sau fără dureri de picioare. Trotuarul era plin de cratere, [...]
Read the rest of Dorel, acum şi în Berceni
Mai ales io, că Incolora mintenaş ajunge la midlife crisis şi deja, de-acolo, panta abruptă o ia în jos. (După aceste afirmaţii, mai pup io Dr Pepper la muncă… în altă dimensiune, poate. ) Se pare că amândouă avem o mică problemă cu cifrele. Aseară, Fişioru’ (student serios la Politehnică, bursier şi tăte alea) mi-o [...]
Read the rest of Îmbătrânim
Tocmai ce-am făcut ordine printre pozele şi filmuleţele de pe telefon, aşa că foarte bine că s-o făcut mai frig afară, căci o venit Moş Crăciunul iubitorilor de YouTube. În plus… e vineri, zi de relaş, nu? Să purcedem, dară, cu trei din primul meu concediu ever, făcute acasă la Fişioru’, unde altundeva? Dacă vi [...]
Read the rest of Chestii, treburi, socoteli, pisici şi multe filmuleţe
Şi totuşi, poţi să nu râzi? Zi, poţi? Astă-vară, Fişioru’ o reuşit inegalabila performanţă de a-şi pierde portofelul la metrou. Cu acte, carduri, legitimaţii şi o poză tare faină cu subsemnata. Tot. Noroc că fondurile comune stau la capul “familiei”, adică io. Şi fiindcă, în general, moldoveanu’ nostru îi perfect şi el îi conştient de [...]
Read the rest of Oricui i s-a întâmplat asta măcar o dată
Metroul este cea mai nouă invenţie pe care-am fost nevoită s-o adopt când m-am mutat în Bucureşti. La noi, la ţară… ştiţi cum e. Dar am venit la Capitală şi noah, o fo’ musai să mă aliniez standardelor. A trebuit să mă obişnuiesc cu veşnica toropeală subterană, scânteile de pe şine, sunetul de incursiune în [...]
Read the rest of Am făcut pe mine!
