Astăzi mi-am amintit o chestie mişto pe care-am făcut-o în facultate cu zăpăcitele astea de buburuze. Aveam de susţinut ceva proiect şi, în faţa tuturor colegilor, flancată de mine şi de Bubu, Blonda şi-a dat fain-frumos jos bluza de trening, numai ca să arate tuturor că, de fapt, are sutienul luat peste tricou. Ideea pe care ne dorisem s-o ilustrăm era că aşa cum nu-i ok să-ţi iei în lume sutienul peste haine, la fel de puţin acceptabil este să foloseşti slangul când şi cum îţi vine la gură. După poantă am devenit serioase şi am turuit ce-aveam de zis despre subiect, ca nişte studente-model ce clar nu prea eram. Partea mişto e că nici măcar nu oftez la gândul că “băi, ce vremuri”, pentru că-s suficient de norocoasă să le cam am înapoi. :D

De trei luni şi ceva lucrez cu Bubu! N-am mai fost colege de pe vremea facultăţii, dar iată că timingu’ şi câteva piloşenii mai târziu, e chiar lângă mine în birou, iar eu pot să fac selfie-uri sneaky pe furiş şi să le pun pe grupul nostru de Whatsapp. Acolo le vede şi Blonda noastră, care amu’ stă în Cluuuj, şi tot de-acolo află şi Bubu că io fac poze pe-ascuns.

I regret nothing

dar măcar mă chinui s-o trezesc când întârzie…

Ce-i drept, nu-i CHIAR acelaşi lucru pentru că noi suntem două sarcastice rele de gură şi-i cam ducem dorul Blondei noastre ingenue, da’ când se aliniază planete şi programe, o vizităm la Cluj (şi-n plus îi mai şi mirosim florile, vai, ferească sfântu’).

Acu’, recent, ne-am uitat toate trei la siropoşenia aia destul de cool de The Fault in Our Stars. Blonda era lungită în mijlocul patului şi noi pe lângă ea. Bubu îl mai văzuse iar eu băusem mult prea repede o Silva neagră, aşa că singura care-a început la un moment dat să-şi tragă nasu’ şi să lăcrimeze discret a fost, evident, Blonda. La care noi, ca nişte douchebags ce suntem, i-am stricat momentul şi-am râs de smiorcăiala ei. Astea suntem.

Când n-apucăm să ne vedem, primim replici de picăm în cur grămadă şi-o ţinem minte pe Blondă zile-n şir chiar şi-aşa, numai de pe Whatsapp-ul ăla lame. Par example, când ne-a dat vestea mare că se mărită şi noi ne întrebam când şi dacă ne-o veni vreodată rândul, ne-a zis că ne ia pe toate.

I just need a special prenup…

şi-ntre noi fie vorba, oricum ne-am luat:

Iar când trebuia să vină Bubu-n firmă şi mie nu-mi venea nicicum să mă despart de cel mai comod fotoliu din lume ca să-ncapă un birou lângă mine, am primit un sfat cel puţin memorabil:

uite la ce-am renunţat eu pentru tine, Bubule…

Atât, fiindcă i-am promis Buburuzei că dacă m-apuc să scriu de boacănele ei, va trebui neapărat să le includ şi pe-ale mele, iar de ele e plin deja blogu’, deci deocamdată puteţi răsufla uşuraţi. Voiam numai să mai adaug că mi-s dragi ființele astea două ca ochii din cap şi că mă minunez zilnic că, la bafta mea în viaţă, am avut norocul să ne-ntâlnim și să clickuim. ‘ts an honour and a privilege. :D

când telefonul arată aşa, n-ai cum s-alegi doar una…