Prima boabă a explodat în ziua în care și-a descoperit mâinile și zgrepțăna ursul somnoros de pe apărătorile pătuțului, mai fascinată de degete decât de animal. Ultima sper să pocnească odată cu inima bătrânei sărite de suta de ani, care dobândește taina de pe urmă și află ce e dincolo.
De expandarea, înflorirea și coacerea dintre momentele astea nu contenesc să mă minunez. Am pus punga de popcorn la cuptorul cu microunde al vieții, văd cum se umflă și tresar la fiecare pocnet. De drăgălășenie, de încântare, de mirare că totul se întâmplă atât de iute. Că aseară știa să lege doar câte două cuvinte și astăzi zice “Mami, adu pocu’ (?).” Fiecare floricică albă e o nouă achiziție, o dexteritate din ce în ce mai mare, un nou cuvânt rostit. Vor plesni mult și bine, până la prima iubire și ultima revelație, depinde cât va fi de studioasă, laborioasă și curioasă.
Încă nici măcar nu știu dacă am copil cu unt sau copil cu caramel. Prefer o combinație și iubesc anticipația descoperirii. Desigur, există și șansa să fi nimerit punga cu cașcaval și să nu am cum să uit ce-am făcut în bucătărie până nu-i dărâm pereții, fiindcă toată lumea știe că popcornul cu cașcaval duhnește. Da-l mănânci și pe ăla și-ți place, că-i tot copilul tău. Te-nfrupți lacom din orice iese din pungă și crănțăni toate boabele nefăcute, toate scenariile neduse la capăt, toate ocaziile în care nu te-a ascultat, toate jumătățile de adevăr, toate momentele în care te-a îndepărtat, toate dezamăgirile. Se mai ciobește câte-un dinte, se mai slăbește-n alveolă, dar le ierți și le înghiți pe toate fără să crâcnești, ca o găină nătângă, ceea ce vei și ajunge — pentru punga adolescentină de popcorn.
Partea proastă e că de noi depinde doar treapta de putere. Privim prin clarobscurul ușii de cuptor, murdară de soaiele neputinței de a înțelege că nu putem controla chiar totul. Ai pus popcornul la microunde, de acum ești spectator. Uneori intuiești părintește, alteori n-ai nici măcar vaga insinuare a unei bănuieli. X-Ray vision se oprește și pentru Superman la plumb.
Iar dacă ar mai fi ceva de adăugat, despre popcorn e bine de știut că nu ține de foame. Nu înlocuiește o dietă echilibrată. E o gustare, un bonus bine-venit, o crănțăneală de mijloc de zi sau de viață. Sațietatea e în altă parte, la fel cum împlinirea noastră nu ar trebui să apese niciodată pe niște umeri atât de mici.