Tocmai ce-am făcut ordine printre pozele şi filmuleţele de pe telefon, aşa că foarte bine că s-o făcut mai frig afară, căci o venit Moş Crăciunul iubitorilor de YouTube. În plus… e vineri, zi de relaş, nu?

Să purcedem, dară, cu trei din primul meu concediu ever, făcute acasă la Fişioru’, unde altundeva? Dacă vi se pare c-am muncit cam mult pentru un simplu concediu… asta înseamnă timpul liber petrecut în familie, după o anumită vârstă şi dacă eşti mutat în alt oraş, unde ei au impresia că tu huzureşti. :D Aşa că beware. ;))

1. Roxa face gem de corcoduşe la lumina telefonului ei dăştept HTC ChaCha

Bine aţi venit în anul 2011, în preafrumoasa Bucovina. După ce m-am spetit o juma’ de zi să desfac corcoduşe şi să le curăţ de sâmburi, iar apoi altă jumătate de zi încercând să-mi curăţ mâinile rămase galbene de la ele, am pus de-un gem însângerat cum n-o văzut Parisu’! Noaptea, că ziua se gătase. Evident, în bucătăria aia de vară nema bec, aşa că m-am descurcat. Vedeţi ce faruri are jucărica? Unde mai pui că eram conectată şi pe Facebook! :)) Şi da, vorbeam singură. :D Se aud, în fundal, ciripiturile de-nserat ale orătănilor numite, generic, pui de găină. La un moment dat o intrat muma Fişiorului să mă supravegheze (apucături de soacră?!), da’ mi-o fo’ cumva s-o filmez. Hihi. :”>

2. Fişioru’ se joacă real life Tetris (oţâr’ NSFW)

Iar io stăteam acolo ca fraiera, pe post de Ana a lu’ Manole, să-i spun că îi cam pică budigăii de pe fund. Între timp o venit  muma Fişiorului, moldoveancă get-beget – auziţi acşientu’, uăi, îi mortal! :)) Plus ceva rude de-ale lor cu prunc, pe care l-am speriat cu faru’ HTC-ului în ochi. La dracu’, multe rude au moldovenii ăştia! Veci nu oi învăţa tot arborele genealogic… :-<

3. Zmeul homemade 2.7

Din pungi de plastic şi ce-o mai găsit prin casă, Fişioru’ o făcut un zmeu, pe care l-am plimbat apoi pe dealuri. Când să-l dea însă pe mâna muierii, s-o dus naibii şi cârma, şi karma, şi tot…

4. Mâţeeee

Să revenim pe plaiuri sudiste, mai exact la mine-n redacţie. Protagoniştii? Doi pisoi salvaţi din Cişmigiu şi adoptaţi de oameni mărinimoşi de la mine de la lucru. Erau mici, slabi şi nici nu ştiau să mănânce, dar tinereţea i-o salvat. ;)) Distracţia are loc în birou la corectură, unde ne-am adunat ca nişte ţaţe profesioniste ce suntem şi i-am smotocit pe ăştia mici.

Bonus: poze cu alintata milf a redacţiei

cu ce întreţii oaspetele când n-ai smotocei? căştile de la iPod, desigur…

well, it works…

…until it doesn’t

Asta e, într-un fel, pisica redacţiei. Fetele de la corectură îi cumpără întotdeauna mâncare, iar în timpul zilei s-a aciuat pe lângă noi. Mereu intră în redacţie pe geamul biroului meu, că-i la demisol. :)) Se îmbuibă, îşi face siesta, apoi pleacă şi se întoarce a doua zi. Smart cat, eh?

5. Fişiorului îi place să doarmă fără ca io să-mi dau seama

Încheiem cu un filmuleţ domestic. :)) Fişioru’ are un program foarte sănătos: se trezeşte dimineaţa pe la 7 şi adoarme maximum la 11-12 noaptea. Mă rog, adoarme… vorba vine. E lezat în orgoliu că Moş Ene îl vizitează mereu mai repede decât pe mine, aşa că doarme… pe furiş. Deşi-l aud în pat cum sforăie, dacă mă duc să-i iau telecomanda din mână, se răţoie şi se răsteşte că-i treaz! Doamne fereşte să-i atragi atenţia că a şi sforăit – rişti să se supere pe tine de ciudă! :)) Uneori aţipeşte, apoi se trezeşte brusc şi repetă, mişeleşte, ultimele cuvinte pe care le-o auzit la tv, mă priveşte triumfător, iar în două secunde e din nou în lumea viselor. =))

Aşa că l-am filmat. Da’ ce, credeţi că asta l-ar fi făcut să recunoască? Aiurea! El voia, de fapt, să mă testeze… ce n-aţi înţeles? :))